Testul Coombs indirect, cunoscut și ca testul anticorpilor anti-eritrocitari neregulați, este o analiză medicală utilizată pentru a detecta prezența anticorpilor în sângele unui pacient care pot reacționa cu antigenele de pe suprafața eritrocitelor (globulele roșii). Acest test este efectuat înainte de transfuzii de sânge, pentru a evalua compatibilitatea sanguină între donator și receptor, precum și în timpul sarcinii, pentru a identifica riscul de boală hemolitică la nou-născuți.
Cauzele valorilor crescute în testul Coombs indirect pot fi:
- Anticorpi neregulați: Anticorpi formați ca răspuns la transfuzii anterioare sau sarcini care au expus pacientul la antigene străine de pe eritrocitele donatorului sau fătului.
- Boli autoimune: Afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic pot provoca producerea de anticorpi împotriva propriilor eritrocite.
Simptomele valorilor crescute în testul Coombs indirect pot include:
- În cazul transfuziilor de sânge: Reacții hemolitice, febră, frisoane, dureri în piept, greață, amețeli și anxietate.
- În cazul sarcinii: Riscul crescut de boală hemolitică la nou-născuți, care poate cauza anemie, icter, hepato-splenomegalie și insuficiență cardiacă la făt.
Cauzele valorilor scăzute în testul Coombs indirect pot fi:
- Absența anticorpilor neregulați în sângele pacientului.
Simptomele valorilor scăzute în testul Coombs indirect pot fi inexistente sau nespecifice, întrucât absența anticorpilor indicați de obicei un rezultat normal și o compatibilitate sanguină adecvată între donator și receptor.
Bibliografie:
- Fung, M. K., Grossman, B. J., Hillyer, C. D., & Westhoff, C. M. (Eds.). (2014). Technical Manual (18th ed.). American Association of Blood Banks.
- Klein, H. G., & Anstee, D. J. (2014). Mollison’s Blood Transfusion in Clinical Medicine (12th ed.). Wiley-Blackwell.
- Moise, K. J. (2008). Management of rhesus alloimmunization in pregnancy. Obstetrics and Gynecology, 112(1), 164–176. https://doi.org/10.1097/AOG.0b013e31817c3f89