Tripsina

Tripsina este o enzimă proteolitică esențială în procesul digestiei, fiind produsă de pancreas într-o formă inactivă, tripsinogen, care este ulterior transformată în forma sa activă în intestinul subțire. Testarea tripsinei în sânge sau în alte fluide corporale poate fi utilă în diagnosticarea și monitorizarea unor afecțiuni pancreatice, precum pancreatita acută și fibroza chistică.

Valorile crescute ale tripsinei pot apărea în urma unor afecțiuni precum pancreatita acută, obstrucția ductului pancreatic (din cauza unui calcul biliar, a unei tumori), traumatismul abdominal sau fibroza chistică. De asemenea, administrarea unor medicamente precum azatioprina, sulfonamidele și tiazidicele poate influența valorile tripsinei. Simptomele asociate cu valorile crescute pot varia în funcție de cauza de bază și pot include durere abdominală severă, febră, greață, vărsături, icter, creșterea volumului abdominal și scăderea tensiunii arteriale. În cazul fibrozei chistice, simptomele pot fi legate de afectarea pulmonară și a altor organe, cum ar fi tuse cronică, infecții respiratorii frecvente, diaree și malnutriție.

Pe de altă parte, valorile scăzute ale tripsinei sunt mai rare și pot fi asociate cu insuficiența pancreatică exocrină, cauzată de afecțiuni precum pancreatita cronică, diabetul zaharat, cancerul pancreatic și boala celiacă. Simptomele valorilor scăzute ale tripsinei pot fi legate de malabsorbția nutrienților și malnutriția, manifestându-se prin diaree, scaune grase și urât mirositoare (steatoree), scădere în greutate, oboseală, crampe abdominale, balonare și deficiențe de vitamine și minerale.

În concluzie, analiza tripsinei poate fi utilă pentru diagnosticarea și monitorizarea diverselor afecțiuni pancreatice și poate oferi informații prețioase despre starea de sănătate a pacientului. Tratamentul și monitorizarea vor depinde de afecțiunea de bază și de severitatea simptomelor.

Bibliografie:

1.     Forsmark, C. E., & Swaroop Vege, S. (2016). Acute pancreatitis. New England Journal of Medicine, 375(20), 1972-1981.
2.     Pezzilli, R., & Morselli-Labate, A. M. (2012). Serum markers of pancreatitis. In Pancreatitis (pp. 59-72). Springer, New York, NY.
3.     Whitcomb, D. C. (2013). Clinical practice. Acute pancreatitis. New England Journal of Medicine, 369(6), 546-557.