Sodiu seric

Sodiu seric este o analiză medicală care măsoară concentrația de sodiu în sânge. Sodiul este un electrolit esențial implicat în menținerea echilibrului hidro-electrolitic și a volumului plasmatic, reglarea tensiunii arteriale și transmiterea impulsurilor nervoase. Evaluarea sodiului seric este utilă în diagnosticarea și monitorizarea dezechilibrelor hidro-electrolitice și a unor afecțiuni renale sau endocrine.

Cauzele valorilor crescute ale sodiului seric (hipernatremie) pot fi:

•     Deshidratarea, care poate rezulta din aportul insuficient de apă, pierderea excesivă de lichide prin transpirație, vărsături sau diaree.
•     Diabetul insipid, o afecțiune în care rinichii nu rețin suficientă apă, ducând la eliminarea unei cantități mari de urină diluată.
•     Hiperaldosteronismul primar, o afecțiune endocrină în care glandele suprarenale produc cantități excesive de aldosteron, hormon care reglează retenția de sodiu și apă în organism.

Simptomele valorilor crescute ale sodiului seric pot include sete intensă, oboseală, dureri de cap, confuzie, iritabilitate, crampe musculare, convulsii și, în cazuri severe, comă.

Cauzele valorilor scăzute ale sodiului seric (hiponatremie) pot fi:

•     Sindromul de secreție inadecvată de hormon antidiuretic (SIADH), o afecțiune în care organismul produce cantități excesive de hormon antidiuretic, care duce la retenția de apă și diluarea sodiului în sânge.
•     Insuficiența cardiacă congestivă, ciroza hepatică și nefropatia, în care retenția de apă și diluarea sodiului pot apărea din cauza funcționării inadecvate a inimii, ficatului sau rinichilor.
•     Diureticele, medicamente care stimulează eliminarea apei și a sodiului prin urină, pot duce la scăderea sodiului seric în cazul utilizării excesive sau a unui aport insuficient de sodiu.

Simptomele valorilor scăzute ale sodiului seric pot include slăbiciune, oboseală, dureri de cap, greață, vărsături, crampe musculare, confuzie, convulsii și, în cazuri severe, comă.

Bibliografie:

1.     Liamis, G., Filippatos, T. D., & Elisaf, M. S. (2016). Electrolyte disorders: A practical approach. European Journal of Internal Medicine, 30, 9–15. https://doi.org/10.1016/j.ejim.2016.02.015
2.     Palmer, B. F., & Clegg, D. J. (2016). Electrolyte and acid-base disturbances in patients with diabetes mellitus. New England Journal of Medicine, 375(9), 859–866. https://doi.org/10.1056/NEJMra1503102