Transferina

Transferina este o proteină sintetizată în ficat și joacă un rol crucial în transportul fierului în organism. Analiza medicală a transferinei este efectuată pentru a evalua echilibrul fierului și poate ajuta la diagnosticarea anemiei, a bolilor hepatice sau a altor afecțiuni legate de metabolismul fierului.

Cauzele valorilor crescute ale transferinei pot include: deficitul de fier (anemia feriprivă), sarcina, utilizarea de contraceptice orale, sindromul nefrotic, hipotiroidismul sau pierderile sanguine cronice. Valorile crescute de transferină pot indica o scădere a nivelului de fier în organism, ceea ce determină organismul să producă mai multă transferină pentru a încerca să capteze și să transporte fierul disponibil.

Cauzele valorilor scăzute ale transferinei pot fi asociate cu boli hepatice severe, malnutriție, anemia cu exces de fier (anemia sideroblastică, talasemia sau hemocromatoza), infecții cronice, boli inflamatorii cronice sau cancer. Valorile scăzute de transferină pot indica o scădere a capacității organismului de a produce sau utiliza adecvat transferina pentru transportul fierului.

Simptomele valorilor crescute ale transferinei includ simptomele deficitului de fier, cum ar fi: oboseală, paloare, dificultăți de concentrare, tahicardie, dispnee, dureri de cap, iritabilitate, unghii fragile și stomatită angulară. Simptomele pot varia în funcție de severitatea deficitului de fier și de afecțiunea de bază.

Simptomele valorilor scăzute ale transferinei pot fi legate de afecțiunea de bază, cum ar fi simptomele hepatice, cum ar fi icterul, ascita, hepato- sau splenomegalia, sau simptomele anemiilor cu exces de fier, cum ar fi oboseala, slăbiciunea, palpitațiile și durerile toracice.

Bibliografie:

1.     Cook, J. D., & Skikne, B. S. (1989). Iron deficiency and the measurement of iron status. Nutrition Research Reviews, 2(1), 189-202.
2.     Worwood, M. (2002). Indicators of the iron status of populations: transferrin receptor. World Health Organization, 2, 35-47.
3.     Ganz, T., & Nemeth, E. (2012). Hepcidin and iron homeostasis. Biochimica et Biophysica Acta (BBA) – Molecular Cell Research, 1823(9), 1434-1443.