Proteine totale serice

Analiza medicală a proteinelor totale serice reprezintă măsurarea concentrației globale de proteine din sângele unui pacient. Acest test furnizează informații despre starea nutrițională, funcția hepatică și renală și poate sugera existența unor boli subiacente. Proteinele serice se compun în principal din albumină și globulină, având fiecare diverse funcții în organism.

Valorile crescute ale proteinelor totale serice pot avea mai multe cauze. Printre acestea se numără inflamația cronică, infecțiile, bolile autoimune, mielomul multiplu, amiloidoza și alte boli limfoproliferative. De asemenea, deshidratarea poate duce la o creștere aparentă a proteinelor totale serice, din cauza reducerii volumului plasmatic.

Simptomele valorilor crescute ale proteinelor totale serice depind de cauza de bază și pot include oboseală, febră, pierderea în greutate, dureri articulare și umflături în diferite părți ale corpului. În cazul mielomului multiplu, simptomele pot include dureri osoase, infecții frecvente și insuficiență renală.

Valorile scăzute ale proteinelor totale serice pot fi cauzate de malnutriție, malabsorbție, pierderea de proteine în urină sau în tractul gastrointestinal, insuficiența hepatică și sindromul nefrotic. De asemenea, diluarea serului prin administrarea de fluide intravenoase poate duce la o scădere aparentă a proteinelor totale serice.

Simptomele valorilor scăzute ale proteinelor totale serice pot include oboseală, slăbiciune musculară, edem, pierderea masei musculare și susceptibilitate crescută la infecții. În cazul insuficienței hepatice, simptomele pot include icter, umflături abdominale și confuzie.

Pentru a evalua valorile proteinelor totale serice, medicul poate solicita o analiză a sângelui în urma unei discuții cu pacientul despre simptomele sale. Analiza se face de obicei într-un laborator de analize medicale. Rezultatele testului pot fi interpretate în funcție de valorile normale stabilite pentru populația respectivă și vârsta pacientului.

Bibliografie:

1.     Rifai, N., Horvath, A. R., & Wittwer, C. T. (Eds.). (2018). Tietz Textbook of Clinical Chemistry and Molecular Diagnostics – E-Book. Elsevier Health Sciences.
2.     Henry, J. B. (Ed.). (2001). Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods (Vol. 20). Saunders.
3.     Laposata, M. (Ed.). (2016). Laboratory Medicine: The Diagnosis of Disease in the Clinical Laboratory (3rd ed.). McGraw Hill Professional.