Analize pentru ficat: transaminaze, bilirubină, GGT — ce cere medicul

Ficatul: ce analize cere medicul (TGO/TGP, bilirubină, GGT, fosfatază alcalină), ce le influențează tehnic și cum se monitorizează.

Ce face ficatul, pe scurt

Ficatul e uzina chimică a organismului. Tot ce se absoarbe din intestin trece prin el înainte să ajungă în restul corpului, iar acolo substanțele sunt transformate, depozitate sau pregătite pentru eliminare. Ficatul produce proteinele din plasmă, printre care albumina și factorii care fac sângele să se coaguleze, fabrică bila necesară digestiei grăsimilor, ține rezerva de zahăr a organismului și prelucrează medicamentele și alcoolul.

Tot el se ocupă de bilirubină, pigmentul care rezultă din reînnoirea globulelor roșii. Bilirubina ajunge la ficat într-o formă care nu se dizolvă în apă, este prelucrată acolo și trimisă prin bilă spre intestin. Din motivul ăsta buletinul de analize o raportează în două feluri: bilirubina directă, adică partea deja prelucrată de ficat, și bilirubina indirectă, partea care încă nu a trecut prin transformarea aceea. Suma lor e bilirubina totală.

Ca și rinichiul, ficatul are o rezervă mare de capacitate și puține terminații nervoase care să dea alarma. Poate lucra mult timp cu o parte din celule scoase din joc, fără ca omul să simtă ceva. De aceea starea lui se măsoară, nu se ghicește după cum se simte cineva.

Semnele pentru care medicul trimite la analize

Ce urmează nu e o listă care se citește singură. Sunt motivele pentru care un medic cere, în practică, analizele hepatice — situații în care are nevoie de o măsurătoare ca să știe ce urmează.

Medicul cere analize de ficat când apare îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, când urina se închide la culoare fără o explicație legată de lichide, când scaunul se decolorează. Le cere pentru durere sau apăsare sub coastele din dreapta, pentru greață persistentă, lipsa poftei de mâncare, balonare, mâncărimi ale pielii fără erupție, vânătăi care apar ușor, oboseală care nu trece după odihnă.

Le cere și în situații care nu au niciun semn. Înainte sau în timpul unui tratament de durată care se prelucrează în ficat, la persoane cu greutate în exces, cu diabet sau cu grăsimi în sânge peste țintele stabilite de medic, la consum regulat de alcool, după o expunere posibilă la virusurile hepatitice, la donatori, în bilanțuri preoperatorii și în sarcină. Într-o parte bună din cazuri, o modificare a analizelor hepatice apare în buletinul cerut pentru cu totul altceva, la un control de rutină — și tocmai de aceea controlul acela există.

Niciunul dintre semnele de mai sus nu aparține doar ficatului. Fiecare are multe explicații posibile, iar analizele sunt instrumentul cu care medicul le desparte.

Ce analize cere medicul

Nucleul e format din câteva determinări din sânge, cerute aproape întotdeauna împreună, fiindcă se citesc unele prin altele.

Transaminazele sunt enzime care se află în interiorul celulelor. ALT, scrisă pe buletine și TGP sau ALAT (f1), se găsește mai ales în ficat, iar AST, scrisă și TGO sau ASAT (f2), se găsește în ficat, dar și în mușchi și în inimă. Cele două nume diferite ale aceleiași analize sunt motivul pentru care oamenii caută separat „alt”, „tgp” și „alat”: e o singură determinare, cu trei denumiri moștenite.

Bilirubina se cere în trei forme, care se completează. Bilirubina totală (f3) este suma; bilirubina directă (f4) este partea prelucrată de ficat; bilirubina indirectă (f5) se obține din diferența dintre ele. Medicul se uită la proporția dintre ele, nu la un singur număr, fiindcă proporția e cea care îi arată unde să caute — la ficat, la căile biliare sau la globulele roșii.

GGT, gama-glutamiltransferaza (f6), și fosfataza alcalină (f7) formează a doua pereche. Ele urmăresc mai degrabă căile prin care curge bila decât celula hepatică în sine, iar citite împreună ajută medicul să separe originea hepatică de cea osoasă a unei modificări. Colinesteraza (f8) completează tabloul acolo unde medicul vrea să vadă capacitatea ficatului de a fabrica, nu doar semnele de suferință.

Dacă tabloul cere lămurirea unei cauze virale, se adaugă testările pentru hepatitele A, B, C și D, de la anticorpi și antigene până la determinarea cantitativă a virusului. Sunt analize distincte, cerute țintit, nu în bloc.

Costurile nu se scriu aici, fiindcă se schimbă: prețul fiecărei analize apare actualizat în blocul de la finalul articolului. ALT, AST, bilirubina totală, bilirubina directă, GGT și fosfataza alcalină se decontează prin casa de asigurări cu bilet de trimitere, în limita fondurilor lunare.

Cum se recoltează și ce influențează tehnic proba

Se recoltează sânge venos, dimineața. Recomandarea laboratorului este un post alimentar de 8–12 ore, cu apă plată permisă. Recoltarea durează sub un minut și nu cere altă pregătire specială.

Ce influențează tehnic proba, și de aceea se spune la recepție:

Hemoliza, adică spargerea globulelor roșii în timpul recoltării sau al transportului, schimbă direct rezultatele pentru AST și pentru bilirubină — globulele roșii conțin ele însele materialul măsurat. O probă hemolizată nu se raportează; laboratorul cere o probă nouă.

Efortul fizic intens în ziua dinaintea recoltării, mai ales cel cu greutăți, ridică AST, fiindcă enzima vine și din mușchi. O alergare lungă sau un antrenament greu cu o seară înainte schimbă numărul fără ca ficatul să aibă vreo legătură.

Alcoolul consumat în zilele dinainte, medicamentele în curs — inclusiv cele fără rețetă — și suplimentele, în special cele pe bază de plante, modifică enzimele hepatice. Nu se opresc din proprie inițiativă înainte de analize; se spune medicului ce se ia și de când, iar el decide.

Postul prelungit peste ce s-a recomandat, sarcina și expunerea probei la lumină schimbă bilirubina. Iar dacă recoltarea se face pe stomacul plin, o masă grasă poate face serul lăptos, ceea ce împiedică măsurarea corectă a mai multor parametri deodată.

Intervalele de referință sunt tipărite pe buletin, lângă fiecare rezultat, fiindcă depind de metoda și de aparatul folosite. Se compară cu ele, nu cu un interval găsit în altă parte.

Ce include monitorizarea și când se repetă

Pentru ficat, o singură măsurătoare e rareori suficientă. Enzimele hepatice se mișcă de la o săptămână la alta din motive care nu au legătură cu o boală — de la o cutie de antibiotic luată corect până la un weekend cu efort neobișnuit. Ce folosește medicul e seria: aceleași determinări, repetate la un interval pe care îl stabilește el, comparate între ele.

Setul care se repetă cel mai des cuprinde ALT și AST, bilirubina totală cu cea directă, GGT și fosfataza alcalină. La el se adaugă, după caz, colinesteraza și analizele care privesc partea virală.

Ritmul ține de context, nu de calendar. La cineva fără factori de risc, verificarea intră de obicei în controlul anual. La un tratament de durată, medicul stabilește la început o măsurătoare de referință și apoi verificări periodice. După o modificare găsită întâmplător, reevaluarea vine de regulă la câteva săptămâni, tocmai ca să se vadă dacă e o abatere de moment sau o tendință.

Două lucruri țin de pacient și fac seria comparabilă: recoltarea în condiții asemănătoare — aceeași oră, aceeași pregătire, fără efort neobișnuit în ziua dinainte — și păstrarea buletinelor vechi, ca medicul să aibă cu ce compara. Termenul în care se eliberează buletinul se comunică la recepție, la telefonul de mai jos.

Întrebări frecvente

ALT, TGP și ALAT sunt trei analize diferite?

Nu, este una singură, cu trei denumiri moștenite din perioade diferite. Pe buletin apare sub una dintre ele, iar la recepție se cere după oricare — este aceeași determinare, din aceeași probă de sânge.

Care este diferența dintre bilirubina directă și cea totală?

Bilirubina totală este suma. Bilirubina directă este partea deja prelucrată de ficat, iar cea indirectă partea care nu a trecut încă prin transformarea aceasta. Medicul se uită la proporția dintre ele, nu la un singur număr.

Trebuie să vin pe nemâncate pentru analizele de ficat?

Recomandarea laboratorului este un post alimentar de 8–12 ore, cu apă plată permisă, iar recoltarea se face dimineața. O masă grasă înainte de recoltare poate face serul lăptos, ceea ce împiedică măsurarea mai multor parametri.

Ce este colinesteraza și de ce apare lângă analizele de ficat?

Este o enzimă fabricată de ficat, iar determinarea ei arată capacitatea lui de producție, nu semnele de suferință. Medicul o adaugă atunci când vrea completată imaginea dată de transaminaze și de bilirubină.

Trebuie să opresc medicamentele înainte de analizele hepatice?

Nu din proprie inițiativă. Multe medicamente, suplimente și produse pe bază de plante schimbă enzimele hepatice, dar oprirea lor este o decizie a medicului. Ce se face: se spune la recepție și medicului ce se ia și de când.

Analizele din articol

Programări și contact

Telefon: 0371 380 038

Arad — Str. Victor Hugo nr. 14 (cartier Vlaicu), luni–vineri 08:00–16:30; recoltare 08:00–10:30
Deva — Bd. 1 Decembrie 1918, bl. C, sc. 1, parter, luni–vineri 07:00–16:00; recoltare 07:00–11:00

Informațiile din acest articol au rol educativ și descriu analizele, nu rezultatul tău. Laboratorul măsoară; rezultatul îl citește medicul care ți-a recomandat analizele, în contextul tău clinic.